Încă mă minunez de stufoasele funduri celebre care se întrec în senzualităţi ieftine, de neînsufleţitele materiale feminine. Nu înţeleg de ce. Până la urmă pot respira departe de ele, îmi pot trăi viaţa şi fără să le observ trupurile schingiuite de foame şi le pot ignora căpşoarele subdezvoltate.

Îmi cumpăr în fiecare dimineaţă câte un ziar proaspăt, călduţ încă, şi îmi este jenă să-l citesc într-un spaţiu public. Pe prima pagină a ziarelor apare câte o capră în sânii goi şi siliconizaţi româneşte zâmbind a moare îmbâcsită de curechi. Întorc pagină, jenată de privirile umede şi excitate ale bărbaţilor din jur, şi dau peste o altă malformaţie congenitală. Renunţ. Arunc ziarul în primul coş de gunoi care îmi iese în cale.

Acum 6-7 ani eram o împătimită a revistelor pentru adulţi şi puteam face diferenţa dintre un ziar şi un „Hustler”, dar acum... Ce ziar? Articolele conţin câteva fraze scurte, pline de greşeli şi câteva fotografii goliatice cu trupuri goale. Nu mai există decât articole excitate? Lumea mondenă pluteşte într-o eternă excitaţie? România este o ţară excitată?

La fel ca şi arta muzicală contemporană, media a devenit o arteră a prostituţiei şi e plină de ţărăncuţe dornice de o ascensiune rapidă şi... ieftină.

Trupuri goale şi minţi la fel de goale. Plăcerea de a bea o cafea bună lângă un ziar excelent s-a dus pe apa sâmbetei.

Erotismul (zoofilia) de pe paginile ziarelor mi-a arătat din nou ca şi romanii pot fi în fruntea „top 5 imbecilităţi cotidiene”.

România te ador!