Ceai de migdale


Mă întorc într-un timp ideal

Cu o melancolie odioasă
Plină de gelozie gri, mustoasă
Totul e plăcere…
Chiar acum mă macină
Şi iubirea îmi pluteşte diafană
Într-o ceaşcă cu ceai de migdale
Câtă plăcere imorală!
Dar e chiar atât de imorală?
Mi-e permis să simt plăcere,
Da, sunt sigură că da
Un strop fierbinte şi erotic
Din praful de pe ceaşcă
Îmi tulbură simţirea
Mă aruncă în valurile ceaiului de migdale
Plutesc stupid şi acru
Într-o ceainărie călduţă şi gălăgioasă
Tineri ca şi mine compun elogii
Tinereţii frăgezite, salciei umile, trecătoare
Ce îşi trâmbiţează potenţele
Câtă plăcere…
Tineri ca şi mine beau ceai
Între patru pereţi pictaţi profund
Cu sunete dintr-un radio vechi
Cu muzică bună, prea bună
Prea încântătoare pentru interesul nostru…
Şi eu compun!
Mă compun şi din nou mă descompun
Plutesc imaterial în ceaiul meu de migdale
Câtă plăcere potrivită!

© 2011 Copyright © Simona Mîndra. Toate drepturile rezervate.

0 comentarii: