Poemul matrimoniului

Sună-n mine clopotul tău perfect!

Mă tresari în tine căutându-ţi palma sărutată, dragă şi mâncată,
Te sorb bine, şchiopătez în tine de pasiune largă,
Cânt în braţul tău, înspre cotul meu, imn de dragoste eternă.
Nu te mai iubesc cu pieptul, nu-ţi mai sorb din vene chipul,
Nu te mai chinui în plăcere, dar te umplu cu dorinţă,
Te înec cu dragoste de mâţă în suc spart de inimă.
Eşti al meu în tine doar; doar în tine îţi scalzi mintea,
Iar în mine sunt doar eu îmbrăcată gros în tine.
Te iubesc aproape ca şi tine, dar în mine te iubesc prea mult, ca şi în tine.
Eşti al meu în mine, mă cutremuri blând în tine, mă doreşti în mine.
Domnul meu, tu eşti ca mine.


© 2010 Copyright © Simona Mîndra. Toate drepturile rezervate.



1 comentarii:

  • Mephisto | 25 iulie 2011, 19:50

    Perfecta. Exprimarea sentimentelor de iubire intr-o maniera postmoderna originala. Te-ai folosit de estetica uratului pentru a evidentia frumosul, ai exprimat romantismul intr-o maniera antiromantica. Iar evidentierea celor doua planuri prin utilizarea pronumelor "mine" - "tine" este pur si simplu deosebita.
    Felicitari.