Sunt un roşu încrâncenat de scârbă şi întâmpin verde amărui de fiecare dată când citesc un cerc (nu bulină plină) galben cadaveric.

Citesc, mai degrabă, file îngălbenite de sudoarea maronie a simţămintelor înţelepte şi iubesc cu pasiune neagră şi mlăştinoasă cuvântul.

Visez în purpuriu cald fiecare clipă de plăcere trupească cu roşul meu masculin şi ating cu degeţelele vârful lin al albastrului transparent.

Mi-am împlinit visul de a respira în culori calde, de a gusta iuţimea digestivă şi binefăcătoare a buchetului de tonuri fierbinţi - care afişează un zid indiferent în faţa aroganţilor prea gri – şi de a simţi panglicile de vibraţii delirante ale plăcerilor de tot felul.

Iubesc galben aprins cu inima, roşu sângeriu cu mintea şi alb ameţitor cu trupul. Iubesc şi refuz orice critică distructivă adusă la adresa sentimentelor profunde şi vindecătoare ale spiritului. Înmagazinez conştiincioasă fiecare adiere roşcată a bunăvoinţei altor creaturi la fel de colorate. În rest... nu cunosc nimic altceva decât înaltul infinitului pe care îl ador şi culorile pe care le trăiesc profund.

Visul meu e aici şi e mai plin decât însăşi dorinţa de a visa.

© 2010 Copyright © Simona Mîndra. Toate drepturile rezervate.